Cele mai solicitate culturi ecologice de câmp și ce perspective au pentru viitor

Cele mai solicitate culturi ecologice de câmp și ce perspective au pentru viitor

Chiar dacă suprafețele cu culturi ecologice sunt relativ mici (28.547 ha sau 1,1% din suprafața agricolă a Moldovei), acestea sunt în continuă creștere, datorită cererii înalte atât pe piața internațională, cât și pe cea locală.

Care sunt cele mai solicitate culturi ecologice de câmp și ce perspective au pentru viitor, ne-a relatat Spartac Chilat, co-fondatorul companiei Prograin Organic, într-un interviu acordat pentru Agrobiznes.

#1. Spelta ecologică

Potrivit acestuia, suprafața cultivată cu spelta ecologică în doar opt ani s-a mărit considerabil.

„Dacă în toamna anului 2015, când ne-am început activitatea, terenurile culivate cu spelta ecologică, constituiau doar 300 ha, în prezent suprafața a ajuns la 2000 ha. Adică pe parcursul anilor, aceasta practic s-a mărit de șase ori și asta datorită cererii în creștere”.

Din experiența acumulată pe parcursul anilor, Spartac Chilat, afirmă că grâul spelta este în un principiu o cultură ușoară din punct de vedere tehnologic.

Fiind preferată de agronomi, deoarece se luptă bine cu buruienile, se dezvoltă bine pe diferite tipuri de sol și are o rezistență sporită la înghețuri.

Chiar dacă din punct de vedere a productivității această cultură are un potențial mai mic decât al grâului, necesită în schimb cheltuieli pentru cultivare și întreținere mult mai mici. Totuși, cu o agrotehnică corectă se pot obține rezultate remarcabile.

„Anul trecut, 2021, în unele gospodării agricole în care se respectă tehnologia de cultivare, și în special asolamentul, s-au obținut chiar 4-5 t de spelta la hectar. Spelta recoltată anul trecut în Republica Moldova a atins indicii de 28-30 % de gluten, iar proteină 17-20 %. Pentru recolta de anul acesta ne așteptăm la circa 5000 t de materie primă sau în jur de 3000 tone de grâu spelta decojit”

, afirmă cofondatorul companiei Prograin Organic, Spartac Chilat.

Bobul grâului spelta este sticlos și dă o făină foarte bogată în gluten, are un gust deosebit, mai intens, amintind de cel de nucă.

Spre deosebire de grâul comun, spelta rămâne protejată de palee după recoltare. De aceea, necesită o infrastructură specială post-recoltare.

„Deoarece grâul spelta se recoltează în coajă, infrastructura post-recoltare este un pic mai complicată și necesită mai multe investiții ca pentru grâu. O bună decojiire se realizează atunci când umiditatea este de 14 %. Astfel, pentru a obține un produs de calitate este recomandat ca recoltarea să se realizeze la umiditatea de 16-17 % și după aceasta boabele să fie uscate în uscător, decojite și curățate profund.

Compania noastră deține utilajele și tehnica necesară, de aceea aș vrea să menționez că cei care ar vrea să cultive spelta trebuie să înțeleagă că au nevoie să conlucreze cu cineva”.

Produsul obținut în Republica Moldova, în mare parte, este exportat. La noi în țară rămân doar câteva procente, de regulă fiind solicitat de cei care practică panificația artizanală.

Piețele cheie pentru cerealele ecologice produse la noi în țară sunt Israelul, Norvegia, Germania, Olanda și Cehia.

Deoarece cerința este în creștere, a apărut și necesitatea diversificării produselor. Pe lângă grâul obișnuit, spelta și secara cultivate în sistem ecologic, își fac loc și alte culturi cerealiere.

#2. Alacul și grâul Emmer

„Am început să promovăm și alte culturi, ca alacul sau Einkorn (Triticum monococcum), care la fel la recoltare rămâne în coajă, dar are un conținut de gluten mult mai mic decât în grâul obișnuit. De anul trecut am inclus în portofoliu această cultură, iar la moment sunt deja cultivate 150 ha.

O altă cereală binevenită pe piața produselor ecologice este grâul Emmer (Triticum dicoccum), urmaș al grâului de primăvara.”

#3. Boboasele

Potrivit lui Spartac Chilat, mari perspective au culturile Fabacee sau boboase precum ar fi mazărea, soia, năutul, fasolea și chiar lucerna.

Extinderea suprafețelor cu aceste culturi este dictată nu doar de cererea pieței, dar și de faptul că organismele de certificare europene impun tot mai multe cerințe de sustenabilitate.

 

Agricultura ecologică are viitor doar prin integrarea lanțului de la fermier până la produsul finit. Producerea materiei prime nu este atractivă.

„De exemplu, dacă fermierul nu respectă asolamentul atunci el poate fi penalizat sau chiar descalificat. Gospodăria agricolă trebuie obligatoriu să aibă cel puțin 20-25 % de culturi Fabacee. Reglementările organismelor de certificare ecologice impun și diminuarea cotei de floarea soarelui în asolament. La moment, avem 20-25 %, dar trebuie să ajungem la 15 %.”

„Pentru noi am realizat că agricultura ecologică are viitor doar prin integrarea lanțului de la fermier până la produsul finit. Producerea materiei prime nu este atractivă”

a conchis Spartac Chilat.

Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.